Un fenomen pe cât de straniu pe atât de înteresant îl urmăresc de la începutul anilor 2000 (cel puţin eu din această perioadă) nu numai în Basarabia dar şi prin împrejurimile noastre. În mediul preoţesc s-au format două extreme, după părerea mea, la fel de periculoase pe cât de ofensive sunt. S-au cristalizat două curente de opinie extremiste: unul liberalist şi altul conservator (nu am găsit incă termenii care ar explica exact tendinţele).
Caracteristica liberalismului clerical include în sine toleranţa faţă de tot ce înseamnă ecumenism şi ceea ce decurge din aceasta. Conservatorii sunt dimpotrivă - reticenţi faţă de tot ce constituie inovaţie nu numai în domeniu dogmatic şi canonic dar şi pur şi simplu în viaţa de zi cu zi a creştinilor. La noi în situaţia de faţă cale de mijloc nu prea există în parte din cauză că preoţii de enorie în marea lor majoritate sunt inculţi şi nu au o poziţie proprie în diferendele care se iscă de pe urma neînţelegerilor între cele două tabere. Cel mai neplăcut este faptul că nimeni dintre aceştia nu au nici o treabă unii cu alţii inducându-se în eroare nu numai pe sine dar şi pe toţi credincioşii cu care intră în contact. Din trufie aceştia refuză să dialogheze între ei amplificând răul deja existent.
Originea conflictelor, deşi încă nu sunt conturate, în instituţia clericală rezidă în lipsa corespunzătoare de informare a factorilor de decizie (ierarhi, preoţi sau lideri ai societăţii civile). Elementar, nu există publicaţii serioase care să reflecte viaţa religioasă în Basarabia. Lipsesc teologii inteligenţi, şcoliţi care să se poată ocupa de aceste publicaţii şi nimănui nu-i pasă. Fiecare necioplit poate interpreta după bunul său plac dogmele sau canoanele şi să se dea drept un mare credincios. De aceea şi atitudinea negativistă a celor care din anumite motive s-au smintit sistemul actual al instituţiei clericale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu